Basarabie, scumpă glie,
Ce blestem ți-a fost dat ție
Ca să treci fără de vrere
De la viață la durere?
Ai trăit cu greu amar
În temnița unui țar
Ce ți-a dus fiii taman
În iadul siberian,
Ți-a călcat cu cizma glia
Și te-a rupt de România.
Tocmai când trăiai frumos
În regatul glorios..
Ați avut pe Ștefan domn
Și a apărut Dodon.
Câți Voronini, câți Dodoni
O să vă mai fie domni?
Ați votat cu mâna voastră
Cea mai crâncenă năpastă.
Ați ales senini neghina
Și v-ați stins iarăși lumina
Prof. Toma Spătaru
Târgoviște, 2017
Leave a comment